newsppaper

Executarea bugetului de stat – în vizorul Curții de Conturi

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a examinat, în cadrul unei ședințe online, Raportul auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului (BS) de stat pe anul 2020, informează TRIBUNA.

Potrivit reprezentanților CCRM, auditul financiar a avut drept scop obținerea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că, Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2020, întocmit de Ministerul Finanțelor și prezentat Guvernului spre aprobare, în toate aspectele semnificative este elaborat în conformitate cu prevederile legale și prezintă informația privind executarea de casă, bazată pe datele evidenței sistemului trezorerial și datele consolidate ale rapoartelor instituțiilor bugetare, iar operațiunile sunt corecte și conforme prevederilor legale.

Astfel, potrivit auditului, Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pentru anul 2020, oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă la executarea de casă, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil.

Menționăm că, Ministerul Finanțelor, în funcția sa de administrator al Bugetului de stat, conform Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale, întocmește și prezintă Raportul anual privind executarea BS în format comparabil cu formatul bugetului aprobat.

Colectarea probelor de audit s-a efectuat la Ministerul Finanțelor (MF) cu solicitarea informațiilor și documentelor confirmative de la Serviciul Fiscal de Stat (SFS), Agenția Proprietății Publice (APP) și de la alte instituții bugetare, pentru confirmarea datelor raportate de către MF.

Examinând Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2020, execuția de ansamblu a bugetului de stat față de indicatorii aprobați și precizați, auditul relevă că:

  1. veniturile încasate constituie 38,5 miliarde lei, ceea ce este cu 1,2 miliarde lei mai mult decât nivelul precizat, dar cu 5,6 miliarde lei sub nivelul aprobat inițial;
  2. cheltuielile au fost executate în sumă de 49,6 miliarde lei, fiind sub nivelul cheltuielilor bugetare precizate cu (-3,6) miliarde lei și sub nivelul aprobat inițial cu (-1,9) miliarde lei.

Execuția bugetului de stat pentru anul 2020 s-a încheiat cu un deficit de (-11,1) miliarde lei, care este cu 4,9 miliarde lei sub nivelul deficitului precizat și cu 3,7 miliarde lei sub nivelul aprobat.

În comparație cu anul 2019, rezultatul execuției bugetului de stat în anul 2020 a înregistrat o creștere de 358,5%, iar față de anul 2018 de 489,3%. Evoluția economiei naționale sub presiunea efectelor produse de pandemia COVID-19 și a consecințelor fenomenelor climatice din țară sunt unii din factorii de bază ce au determinat modificarea principalilor indicatori bugetari.

Astfel, în scopul diminuării impactului pandemiei COVID-19 asupra economiei naționale, au fost instituite unele măsuri de susținere a activității de întreprinzător în ceea ce privește diminuarea poverii fiscale, fiind operate modificări privind reducerea cotei TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HORECA. De asemenea, a fost instituit Programul de rambursare a TVA, precum și moratoriul la controalele fiscale până la 31 decembrie 2020, etc.

Executarea restituirilor TVA a însumat 3 miliarde lei, ceea ce constituie 15% din suma TVA încasată la buget, fiind mai mică față de anul 2019 cu 52,7 milioane de lei. Auditul constată că, în totalul sumei executate la restituirea TVA sunt incluse și mijloacele executate conform Programului de rambursare a TVA de 190,8 milioane de lei.

Pe parcursul anului 2020, veniturile provenite din surse externe din granturi și împrumuturi la conturile instituțiilor bugetare au însumat circa 5 miliarde lei, nivelul de valorificare constituind doar 44,8% sau 2,3 miliarde lei.

Astfel, la finele anului 2020 au fost înregistrate solduri de mijloace bănești, în sumă de 1,6 miliarde lei, la conturile instituțiilor bugetare, care au rămas accesibile pentru utilizare în aceleași scopuri în anul bugetar următor. Comparativ cu soldul inițial, soldul mijloacelor bănești, la sfârșitul anului 2020, a crescut cu 425 milioane lei. Cele mai semnificative solduri de mijloace bănești la sfârșitul anului 2020 s-au înregistrat la Ministerul Economiei și Infrastructurii (862,4 mil. lei), la Ministerul Finanțelor (212,1 mil. lei) și la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (130,9 mil. lei).

În acest context, analogic anilor precedenți, auditul denotă capacitatea scăzută de absorbție a asistenței externe de către autorități, inclusiv, cauzată de pandemia COVID-19, care a stopat unele activități din cadrul proiectelor, precum și nerealizarea integrală a condițiilor pentru debursarea tranșelor aferente programelor de suport bugetar.

Pentru combaterea pandemiei COVID-19, în anul 2020, au fost încheiate 2 Acorduri de împrumuturi externe în sumă totală de 122,9 milioane euro, real fiind debursate mijloace în sumă de 510,5 milioane lei. Nivelul de valorificare constituind 38,4%, fiind înregistrat un sold de mijloace bănești, la sfârșitul anului 2020, în sumă de 314,3 milioane lei.

Situația restanțelor majore față de BS rămâne a fi una problematică, auditul relevă că, în anul 2020, doar 2 administratori de venituri (Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal) au prezentat MF dările de seamă privind restanțele la BS.

Conform datelor raportate de MF, restanțele la plata obligațiunilor contribuabililor față de BS au constituit 1,4 miliarde lei care, comparativ cu anul precedent s-au majorat cu 126,1 mil. lei (10,0%). În structura restanțelor, partea preponderentă revine impozitelor și taxelor administrate de către organele Serviciul Fiscal de Stat, care constituie 71,2% (986,2 milioane lei), iar celor administrate de Serviciul Vamal – 28,8%, ce constituie 399,2 milioane lei.

Cheltuielile de casă în anul 2020 au înregistrat o creștere de 6,6 miliarde lei (15,2%) față de cheltuielile de casă executate în anul 2019. Cele mai semnificative creșteri au fost înregistrate la: „Transferurile acordate în cadrul Bugetului public național” – cu 3,8 miliarde lei sau cu 16,5%, și „Subvenții” – cu 1,2 miliarde lei sau cu 31%. În scopul identificării resurselor financiare pentru acoperirea unor necesități stringente, condiționate de impactul situației epidemiologice, MF a solicitat administrației publice centrale (APC) revizuirea cheltuielilor bugetare aprobate pentru anul 2020.

Cheltuielile pentru subvenții și granturi, acordate din BS, au fost majorate substanțial pe parcursul anului 2020 – cu 1,7 miliarde lei. Astfel, pentru subvenționarea întreprinderilor şi organizațiilor necomerciale care au instituit șomaj tehnic sau staționare în perioada stării de urgență și subvenționarea sumei contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii în sumă fixă, au fost aprobate alocații în sumă de 100 milioane lei, fiind executate 83,4 milioane lei. Auditul a constatat că, la executarea mijloacelor din contul subvențiilor, s-a admis imobilizarea, la 31.12.2020, a resurselor financiare la conturile instituțiilor beneficiare, în sumă de 325,9 milioane lei, pe un termen nedeterminat și care, în opinia auditului, pot fi utilizate contrar destinației.

Unul din aspectele problematice ține de specificul conceptului de planificare și finanțare a alocațiilor prin intermediul componentei „Acțiuni generale”. Astfel, la „Acțiuni generale” au fost aprobate alocații în sumă de 30,3 miliarde lei, ceea ce constituie circa 56,9% din totalul cheltuielilor și activelor nefinanciare, aprobate integral (53,2 miliarde lei). Acest context, în opinia auditului, nu poate asigura transparența administrării fondurilor publice.

Analogic anilor precedenți, auditul a examinat aspectele aferente domeniului finanțării de către MF a investițiilor capitale, care pare a fi cu deficiențe. În anul 2020, volumul alocațiilor aprobate inițial pentru investiții capitale a fost diminuat semnificativ cu 2,5 miliarde lei sau cu 61,3%, fiind precizată suma de 1,6 miliarde lei pentru 70 proiecte de investiții capitale. Cheltuielile executate pe parcursul anului 2020 pentru investiții capitale au constituit 1,5 miliarde lei, sau 95,3% din volumul precizat și doar 36,9% din volumul aprobat inițial.

Întru remedierea aspectelor problematice, Curtea de Conturi a înaintat recomandări entităților auditate, care urmează a fi implementate în termenii stabiliți de instituția supremă de audit.

 

Cristina Pendea

 

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *